Odata cu lansarea vaccinurilor pentru Covid-19, a inceput controlul pandemiei. Viteza dramatica a dezvoltarii vaccinurilor va trebui sa fie egalata cu productia si distributia. AstraZeneca a anuntat ca vaccinul sau dezvoltat impreuna cu Universitatea din Oxford va face doua miliarde de doze, ceea ce va ajuta tarile in curs de dezvoltare. Va dura o perioada considerabila de timp pana cand vaccinarile in masa vor avea loc peste tot in lume, dar guvernele sunt acum intr-o pozitie mai buna pentru a planifica redresarea economica.
Va fi nevoie de cheltuieli guvernamentale pentru a reduce riscul deteriorarii permanente a economiei din cauza socului acestei pandemii globale, care a provocat contractii ale PIB-ului care sunt inegalabile in istoria moderna pentru majoritatea economiilor.
Pentru economiile dezvoltate si emergente, Fondul Monetar International (FMI) estimeaza ca productia nationala se va contracta cu aproape 6% in 2020, cu exceptia Chinei care se estimeaza ca va creste. Dar viteza de recuperare este foarte diferita. Pentru economiile dezvoltate, se estimeaza ca PIB-ul va fi considerabil de -4,7% inainte de nivelul pre-pandemic in 2019. Dar pentru economiile emergente, cu exceptia Chinei, pierderea productiei va fi de -8,1% uluitoare.
Majoritatea tarilor vor avea nevoie, de asemenea, de politici fiscale care sa stimuleze cresterea pentru a preveni pierderea productiei sa devina permanenta.
Unele economii sunt constranse din punct de vedere fiscal, astfel incat vor avea capacitate limitata de a imprumuta pentru a cheltui, ceea ce surprinde unele dintre diferentele dintre traiectoriile de redresare dintre economiile avansate si economiile emergente.
In timp ce economiile dezvoltate se confrunta cu costuri record de imprumut scazute, o serie de economii in curs de dezvoltare au nevoie de o reducere a datoriilor si au o capacitate mai mica de a utiliza politica fiscala care le va impiedica recuperarile.
In ceea ce priveste redresarea, cheltuielile ar trebui adaptate la locuri de munca. Pentru a preveni histerezisul, care este momentul in care socul somajului reduce potentialul de crestere, cheltuielile guvernamentale vor trebui sa sprijine locurile de munca si sa incerce sa previna lucratorii descurajati, care la randul lor scad participarea fortei de munca in economie. Extinderea diferitelor programe in Europa in anul urmator, precum si noul pachet de stimulare al SUA, care este dezbatut in Congres, vizeaza atat aceasta problema.
Mentinerea afacerilor viabile, care sunt si angajatori, este un alt aspect important. De exemplu, Marea Britanie intentioneaza sa creeze un nou sistem permanent de imprumuturi sustinute de stat pentru IMM-uri, incepand din ianuarie, pentru a inlocui programul Covid-19, care la 65 de miliarde de lire sterline era o parte importanta a sprijinului guvernamental.
In cele mai recente Perspective Economice Mondiale, FMI a estimat ca in perioadele de mare incertitudine, cum ar fi o pandemie globala, 1% din PIB cheltuit pentru infrastructura publica va genera 2,7% din cresterea PIB si va creste ocuparea fortei de munca cu 1,2% dupa doi ani, precum si va creste investitii private. Asta se traduce in intre doua si opt locuri de munca pentru fiecare milion de dolari investiti in infrastructura traditionala.
Dar, daca este vorba de infrastructura ecologica, cum ar fi electricitatea ecologica sau cercetarea si dezvoltarea, ar exista un impact mai mare de cinci pana la 14 locuri de munca create la fiecare milion de dolari investiti de stat. Stocul de capital mai mic si componenta tehnologica mai mare a investitiilor verzi ar putea genera un efect mai mare decat infrastructura traditionala. Dar exista si variatii acolo.
De exemplu, infrastructura digitala ar putea oferi un acces mai bun si o banda larga mai rapida, care sa sustina functionarea la distanta si o mai mare comert electronic. Legaturi mai bune de transport ar ajuta la functionarea hibrida si la livrarile online.
Pe scurt, crearea de locuri de munca si stimularea cresterii ecologice ar concentra sumele extraordinare ale cheltuielilor guvernamentale atat pe nevoile pe termen scurt, cat si pe obiectivele pe termen lung.
In plus, daca guvernele ar face distinctia intre cheltuielile curente si cheltuielile de capital, atunci investitorii de obligatiuni pot evalua daca va exista un impact de crestere pe termen mai lung din cheltuielile din urma. Cresterea ratei de crestere a economiei in raport cu cresterea datoriei ar contribui la raportul datorie-PIB utilizat in mod obisnuit in analiza sustenabilitatii datoriei. Nu va fi ultimul cuvant privind finantele publice, dar tarile care au cheltuit strategic pot fi evaluate mai favorabil de catre creditori.
La sfarsitul anului 2020, chiar daca viitoarele luni de iarna vor fi provocatoare, datorita vitezei de dezvoltare a vaccinului, este posibil sa privim inainte si sa incepem sa planificam mai riguros faza de recuperare.
Voi ce parere aveti si care a fost impactul economic asupra afacerilor voastre ?